Urăsc data de 1 decembrie

Se întâmpla într-un oarecare Bucureşti, într-o oarecare zi, (astăzi sau ieri...nu mai contează), într-un oarecare autobuz, într-o oarecare doară. Urc cu greu în autobuzul care nu mai venise de vreo 20 de minute. Puhoiul enervat a dat iama însă am reuşit să mă strecor într-un final. Mai bine rămâneam jos. Sardinele stau lejer în conservă pe lângă cum am stat eu. Am urcat şi am uitat să îmi trag mâna stângă pe lângă mine înainte de a urca în autobuz...după aceea a rămas înţepenită între două persoane.

Un tip de lângă mine a avut proasta idee să răspundă la telefon. Nu de alta dar abia putea respira şi nu mai avea de ce să se ţină. Suport aglomerţia crezând că de data asta voi ajunge la timp la facultate. Da de unde? Maşina îşi schimbase traseul deoarece se făceau pregătiri pentru ziua naţională. Am coborât la prima staţie, alături de jumătate de autobuz care parcă a coborât tot odată. Atât de înghesuiţi eram încât parcă am coborât toţi odată. Ne-am călcat pe picioare la coborâre de parcă scăpam din Alcatraz.

Nici măcar nu a sosit ziua de 1 decembrie şi o urăsc. După ce că se circulă prost mai trebuie să mergi şi pe jos. Astăzi a fost ziua în care am făcut 2 ore până la facultate. O să o ţin minte. Data viitoare o să plec de acasă cu 3 ore înainte. Niciodată nu se ştiu pe unde se mai întâmplă câte ceva.

Îmi place Bucureştiul, nu te poţi plictisi în el. Mereu vei găsi ceva de făcut...