Creve şi abandonul

Poate că din toate greşelile care pot exista la ora asta în lume, abandonul este una dintre cele mai mari greşeli pe care un om le poate face. Însăşi cuvântul în sine sună urât. Oriunde ai merge vei auzi pe cineva care abandonează ceva sau pe cineva. Şi la ştiri auzi de câte o mamă care îşi abandonează copilul prin vreo pubelă de gunoi. Cu siguranţă nicio problemă a vieţii nu ar trebui să te aduce la asemenea acţiuni.

Există persoane care abandonează ceva. Nu este la fel de grav ca atunci când abandonezi pe cineva dar poate fi o tragedie într-un final. Cel puţin printre români, se găsesc multe persoane care îşi abandonează visele, aspiraţiile şi speranţa de mai bine. În momentul în care începi să renunţi la ceea ce te face să dai tot ce ai mai bun în tine, deja totul devine mult mai negru şi tot din jurul tău se ascunde într-o umbră prin care nu poţi vedea nicio formă. Totul este confuz şi îţi este teamă. Îşi este teamă de ziua de mâine, îţi este teamă că cineva îţi vrea răul şi nu mai încredere nici în tine. Ajungi să îţi fie frică şi de tine.

Personal am ales să nu renunţ la nici un vis dacă lucrurile nu merg exact cum le-am plănuit eu. Nu voi abandona visele mele şi nici credinţa că acestea se vor realiza. Nu voi abandona nimic din ceea ce cred pentru că următorul pas ar fi nebunia. Aşa că voi faceţi cum credeţi, eu îmi văd de visele mele.

Daţi-mi o mătură, vreau să aranjez lumea...